The road to El-Martigues

Drum cu munti ce se sfarma in mare, cu-ntinderi nesfarsite de valuri, laptoase, aburii, imbratisand cerul. Drum cu o Biblie veche, din care lipseste Apocalipsa. Poate e-un semn  Drum cu zbucium si bantuit de doruri, de ganduri… cu portrete aproximate-n creion pe hartie – caci amintirea chipurilor e uneori atat de vaga. Un portret adormit imi zambeste din foaie. Are ochii inchisi, nu ma priveste. Nu stiu sa-i desenez ochii. Imi zambesc si eu. Ii zambesc. Imi promit sa fac lucrul asta mai des. Imi promit sa ascult mai mult. Am auzit multe povesti – balcanice toate si de rasu-plansu, pe variate accente, tonaliatati si miresme. M-am amuzat copios de una singura. Tigani, ardeleni, olteni, accent de sectoru’ agricol Ilfov foarte nervos, invatatoare-ne-mai-iesita-din-tara-emotionata-si-ardeleanca, oameni care se duc la munca in Italia, care vor sa aduca ulei cu duba din Franta (numa acte mai trebe ), pestriti, inocenti, de o inocenta dezarmanta. Povesti cu maiori de politie ingenuncheati miraculos de-o dreptate divina careia nu-i plac discriminarile etnice. Este vorba de un gentleman de etnie roma si locatie transilvana, ceafa groasa, burta regulamentara, vorba solemna si sincera, rara, ca de la suflet la suflet… Adica, fara sa mai fac pe desteapta :
-Dom’le, am zis eu… Cine ti-o dat gradu ??!! Rusine sa-i fie. Nu-l meriti. Maior ? Ptiu ! Va plateste tara degeaba. Te iei de asa de om in fata copiilor ? Da n-ai si matale acasa ? Sa crape ochii lu matale, daca om esti !
El, nu, ca-mi face dosar. Eu zic si eu. Si din vorba in vorba asa se iau oamenii la cearta. Zice la al’lalt :
-Ma, umfla-l si fa-i dosar !
-Nu pot, dom’le, zice. Fa-i mata. Nu vezi ca se uita copiii… Plang…
Eu am prins curaj, ca parca m-a incalzit la suflet ala de i-a zis de la obraz. Si zic si eu. Si ptiu !!! il scuip intre ochi…
Asta ma ia de parinti, de tigan, de tot neamu’.
-Da’ ce-ai dom’le cu mortii ? Ca parinti-s morti, saracii. Ti-o facut matale mortii ceva ? Ce nu-i lasi sa se odihneasca, n-ar mai ajunge tarna sa te-acopere ?!!
Eu ziceam frumos. Da el, una si buna, sa-mi faca dosar. Da fara sa ma-ntrebe de starea mea, de conditii, daca am daca n-am, nimic. Si numa m-ameninta ca ma duce si ma-njura de tigan . M-o tinut… sa fi fost vreo jumate de zi. Si vine unu’ mai de sus. L’or fi chemat ceilalti, ca face crima nebunu’, nenoroceste un om…
-Buna ziua, zice. Ce se intampla aici ? De ce-i zici ca-i tigan ? Scrie in bulletin ca-i tigan ? (nu scria, de-un sa scrie ? ) Atunci poarta-te cu el ca omu’.
Ia… pozitie de drepti ! Si asa l-o tinut.
Si eu zic la maior:
- Dom’le … sa stii ca eu nu-s tigan, is corcitura. Dar matale esti o cioara parsiva, dar-ar boala-n ele. Da sa stii… ca daca eu ma tai la un deget si matale te tai si tu, tot sange curge… ca-i tigan, ca-i roman…
-Ia, zice al’laltu… L-ai intrebat ce probleme are, care-i starea ? (Nu ma-ntrebase)
Care-i starea, ia zi!
-Cum sa fie, eu is despartit de nevasta de 6 luni si copilasii, unde sa-i las, sa-i duc la orfelinat ? Sa-i las in drum ? (copiii plangeau)
-Da parinti ai ?
-Am, sefule, da-s morti.
-Ma, zice lu maioru. Ai scris starea? Arata-mi daca-i scrisa. Ca dac-ai scris tie ti-l las. Da nici n-ai intrebat, ma, asa-i ? Asa sunteti voi, astia… Pozitie de drepti ! Da-i drumu’ si noi mai vorbim.
Si mie-mi zice :
-Tu du-te la copiii tai si ai grija de ei.
-Sa va dea Dumnezeu sanatate.
Si s-o adunat la mine toti si plangeau care mai de care ca asa ceva n-o mai vazut sa fie.
Da sa stii… ca roman intre tigani se simte ca la el acasa, da tiganu’ in curte la roman e ca soarecele intre zece pisici.

Acuma, as fi adaugat eu in spirit de dusmanie etnica, depinde ce cauta tiganul in curte la roman. Ca de, manca-ti-as, vorba proverbului. : Cu ce-i sta cel mai bine tiganului la gat ? Cu Dobermanul…

No, apoi povesti am mai auzit eu. Alea cu moldoveni, sa vedeti ce picante sunt… ca numai potlogarii fac moldovenii astia. Nu-s oameni calzi, domoli, sa stea sa gandeasca lucrul de doua ori. Ei zic de noi, astia din Ardeal, ca suntem inceti… da ei is aia repeziti. Cate se-ntampla la ei… numa vezi la ProTv. Si prin alte parti tot moldovenii le fac. D-apoi la noi nu se-ntampla dintr-astea… ca oameni-s cumpatati. Si astia-s si flamanzi. Numa’ la mancare le sta gandu’. Da-i de-nteles… ca si istoria lor a fost de-asa natura… O fost foametea aia, veneau la noi sa munceasca, sa cumpere malai. Asa o ramas. Nehaliti. Si ti-e si mila cand te gandesti…
Da nici sa vina-n Italia sa lucreze pe 10 euro ziua si mancare. Auzi… 10 euro si mancare… da’ daca nici in Italia nu mai este mancare !!!! este cat vezi cu ochii… 10 euro si mancare… Strica piata pentru toata lumea !!!! 

C’est tout. Mi-e dor de voi. De unii mai mult, de altii mai putin :P …
Gata… noapte buna, pasare maiastra… noapte buna, vis…