O asteptare ca un zambet
ca presimtirea zapezii in cerul sticlos
ca o bataie blanda de aripi
care alunga febra
si-aduce pace, pace, pace...
E liniste, atat de liniste incat
se aud clipele, una dupa alta,
cazand.
Ape curg din inima mea,
ape vii si dulci
si mugurii plesnesc
si aripile se desfac
si-nceputurile-si intind zambind
oasele fragede.
Prin tine sunt altfel.
Se-ntoarce in mine timpul
si priveste
spre cerurile clare si albe
dinainte de vreme. Iata
creste un nufar in ochiul meu drept.
Din inima o pasare se desface
si zboara libera spre zarile
pe care le vedea in vis,
in somnul trist al temnitei ei.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu