Anul a inceput intre prieteni. Prieteni noi, prieteni pe care nu-i descoperisem inca. Am vorbit despre asteptari si sperante, realizari, planuri, motive de multumire, motivatii, lupte. Eu am spus ca imi doresc ca anul acesta sa fie inainte de toate un an intens, cu aripi si inceputuri...
Acum, privindu-l un pic nostalgic, in timp ce "the little voice" ma comenteaza cu ironie:), vad urmatoarele:
-am zburat... (I did, I did, I really did... bine, nu chiar in cea mai safe si mai conventionala maniera, dar... tot zbor se cheama)
-mi-am invins cele mai adanci temeri
-am catarat un munte inalt si am privit cerul dintre spice aurii de grau
-am ras mult
-m-am nascut din nou... da!!! ce inceput e mai inceput decat asta!!! (new birthday, june, 8th.)
-am simtit ca am prieteni adevarati
-am adus si am primit zambete si bucurie
-am plans la malul raului Babilonului si mi-am atarnat harfa in salciile din tinutul acela. Am stat pe marginea prapastiei si am privit in jos. Cineva a stat acolo cu mine... thank you...
-mi-am dat voie sa fiu eu
-mi-am pictat peretele din camera mea, am scris 8 capitole despre elfi, razboinici, zei si muritori, am lasat povestile libere in lume, am impartit povestile cu oameni dragi si am sorbit impreuna din seva lor
-am mers la tara, unde s-a nascut bunicul si-am cumparat cizme cu buletinul... am privit campiile, miristea de lucerna, oamenii si cimitirul... apoi am privit stelele... de acolo am adus nuci care au umplut serile de toamna
-am mers la mare si am invatat sa inot... imi fusese dor de mare...
-am luat decizii noi si-am renuntat apoi la o parte din ele
-m-am indragostit
-am luptat
-am crezut si m-am prins de credinta mea ca de-o geamandura
-am vorbit cu Dumnezeu
-am sapat in oameni si i-am descoperit
-Emanuel s-a destramat, apoi s-a strans din nou, un pic diferit, dar... Emanuel... (Friends will be friends)
-mi-a fost dor de prieteni vechi si-am stat apoi de vorba timp de multe autostrazi...
-am invatat sa fiu puternica si libera... apoi am invatat ca nu-mi doresc sa fiu chiar atat de puternica si nici chiar atat de libera...
-am privit miracole, vindecari, minuni...
-am gresit si mi-a parut rau
-am spus "Te iubesc!"
-am invatat sa cant Soldier of fortune, Under a violet moon, Again someday, Wish you were here... well... "invatat" e cam mult spus...
Iar acum imi dau seama ca in fata mea se intinde stralucitoare si plina de promisiuni, Tara Fagaduintei.
Si nu pot sa spun decat ca intr-adevar, a fost un an intens, cel mai intens... Imi vine sa rad si sa plang:) (Depakine, stiu...:P) THANK YOU! THANK YOU!
THANK YOU!
miercuri, 31 decembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Miss u
Trimiteți un comentariu