Ultimele zile... si senzatia ca este ceva care se sfarseste ca sa nu se mai intoarca niciodata... Poate viata intensa condensata in lunile astea ca-ntr-o conserva nu vrea sa fie aruncata in camara... Poate e teama ca toata caldura, si bucuria, si faptul c-am fost atat de mult impreuna au sa se stearga treptat, pe masura ce frigul ne va alunga in case.
Ce frumoasa a fost vara asta!
Vara prietenilor, a libertatii, a renasterii (la anul astept cadourile tot pe 8 iunie:), a increderii neconditionate in El, vara in care am descoperit intunericul si blandetea din oameni, vara in care am descoperit intunericul si blandetea din mine... Vara in care am inceput sa traiesc din nou, cand am redefinit a trai in termenii pe care i-am visat dintotdeauna, liber, curajos, fara hamuri, lanturi si colivii, alergand peste prerii intinse ca o herghelie de cai salbatici... Vara in care am invins frica... de durere, de moarte, de incertitudine, de inaltime, de inec, de oameni, de a fi descoperita...
De fapt, vara in care mi-am slefuit inima de piatra pana la inima de sange, vara in care am fost mai mult ca niciodata ALIVE!
Iar acum privesc cu recunostinta la toate acestea si ascund un zambet in inima...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu