Stiu ca n-am mai scris nimc demult (semn ca I got a life:) si ca este cineva care imi reproseaza asta cu fiecare ocazie, asa ca promit sa dau o dare de seama amanuntita asupra verii imediat ce voi avea mai mult timp. Cross my heart.
Pana atunci, citeste printre metafore, my dear...
Vegheaza-mi somnul!
Pe bratul tau lasa-ma sa-mi intind
visele si noaptea.
O, noaptea mea e plina de stele necunoscute
si vraji...
Lasa-ma, lasa-ma sa-ti prind bratul cu un descantec
cum sarpele-si incolaceste prada...
Lasa trupul meu zvelt sa atinga
pamantul ars al trupului tau...
Vegheaza-mi somnul!
Vezi ca focul sa nu se stinga
in ochiul meu inchis,
in inima ta,
in inima mea...
Te caut in gandurile mele,
in ape adanci si-ntunecate.
Unde esti?
Te leagana marea cum isi leagana mortii
pe care niciodata nu-i va mai da-napoi?
Dormi in pace... Umerii tai
de arama
imi vor mai bantui o vreme visele...
Si pentru o vreme mainile tale salbatice
inca-mi vor mai prinde gandul
in bratari barbare...
- Parca as mangaia valurile...
Cred ca asa este sa mori...
Adormi, adormi si nu vrei
sa te mai trezesti...
- Sa te legene marea, ti-am zis
si am plecat... dar inca
se zbateau in mine cuvinte fara numar
cuvinte subtiri ca acele de mare
cuvinte sarate ca spuma
cuvinte care-ar fi vrut sa inoate libere,
spre larg...
Iar tu mangaiai valurile,
in somnul tau, in visul tau...
Ce mare fara margini e intre mainile noastre.
Ce hau in vazduhul dintre mine si tine...
Si-o-ntristare se lasa pe umarul meu
ca un soim de vanatoare.
O, daca aripile nu mi-ar fi de ceara,
daca trupul meu n-ar fi greoi si aspru
ca lutul...
daca am fi curati ca pestii in marea cea sferica
si daca fiecare secunda n-ar fi mereu a trecutului...
Ce cauti? Cand privesti in mine
sfasiindu-mi carnea pana la os,
sfasiindu-mi oasele pana la suflet,
cand patrunzi in hatisurile intunecate
bantuite de fiare salbatice
si-nsetate de sange,
ce cauti?
In inima mea doarme
o lupoaica turbata!
Paseste usor, sa nu o trezesti...
Calca pe apele raurilor si nu te opri,
sa nu-ti adulmece urma...
Si dac-ar fi, luptatorule, sa gasesti
cararea firava care te cheama-
-atunci, te rog, ramai...
Ramai...
There are seas of wonders, salted seas
that lay between my heart and yours.
Oh, the dark waters, boiling waters
of magic and enchantement...
You, traveller, don't wander
across the misty waters.
You won't get closer, but
deeper instead.
I myself tried many times
to sail the sea of magic. Your fingertips
did never caress my wandering heart...
Travelled I more into the darkness...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu