Ochii tai ca adancul padurii
imi soptesc despre frunze si cantec de vant.
Pielea ta miroase-a pamant
si a zboruri de pasare...
Esti salbatec si bland,
intr-o ciudata
si minunata alcatuire...
In aerul straveziu te respir
Cu fiecare dor ma-nfasori in iubire
mai strans, dulce alint cu-aroma de mir…
Te sorb cu fiecare zbatere a sangelui meu.
Tot mai mult imi creste in inima
Inima ta. Mereu si mereu
trec din eu in tu, din tu in eu...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu