Steps... Do you hear?

Ii auzi? Pasii acestia soptiti
intre tacere si strigat
care lasa molcome urme
in isteria cuvintelor...
Nu, cuvintele n-au nici o relevanta...
Doar cuvintele incoltite,
care mor... doar ele au suflet...
Cuvintele nu spun niciodata nimic,
doar germenele iubirii ascuns intre ele
doar pruncul iubirii invelit in scutece albe
de vorbe, de priviri,
de mana mea tinand mana ta,
de jocuri inocente si crude, de mine si de tine,
doar pruncul acesta stie sa ne vorbeasca.
Si noi, in tacere sau printre rasete,
pentru ca suntem uneori fericiti
si uneori ne duelam in sabii de foc,
sau ne prefacem c-am fi altii
pana uitam sa mai fim,
noi ascultam pasii care ne leaga:
umbrele pasilor de la mine la tine,
de la tine la mine...